
Pirerduta sau confuza, nici eu nu mai stiu. Mi.e dor dar nu stiu de ce anume. Poate de noi,de inceputuri cand totul era aproape perfect. Poate mi.e dor de mare, sa stau s.o privesc si sa uit de tot.
As vrea sa plec, undeva departe sa nu mai stiu de nimeni si nimic.
Ma simt foarte ciudat in ultima verme. Nu stiu ce e cu mn.
Mi.e dor sa stau sa vorbesc ore intregi de vorba cu acel cineva numit prietenul/prietena cea mai buna dar toti suntem prea ocupati ca sa avem timp si de asta.
E totul atat de monoton. Urasc monotonia.
Ma plictiseste groaznic tot ce e in jurul meu.
Ma simt total pe langa, paralela.
Stiu, blogu asta n.are nicio logica.
P.S.: mi.am pus aparat
vineri, 31 octombrie 2008
Lost...
Publicat de daria la 23:05
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu